Bradul de Arizona

Abies lasiocarpa Compacta este o varietate piramidală îngustă, de dimensiuni potrivite, de brad de Arizona, cu o structură densă și frunze lungi, moi, vii,  de culoare albastră.

Coniferele pitice sunt elementul perfect de decor care se potrivește în toate grădinile indiferent de stilul acestora sau de dimensiunile lor. După 10 ani, un specimen maturat va măsura un înălțime de 4,5 metri cu un diametru al coroanei de 75 cm, cu o rată de creștere de 20 cm pe an.

Abies lasiocarpa Compacta se plantează în sol umed, dar bine drenat, moderat acid. Plantarea se recomandă ca și la celelalte conifere sa se facă în perioada de primavară sau toamna dacă folosim puieți cu rădăcina neprotejată. În cazul în care folosim puieți livrați de către Grădina Verde, atunci plantajul se poate face în toate perioadele anului. 

El provine din regiunile muntoase din vestul Americii de Nord.Foarte greu, își va păstra bine ramurile inferioare într-o poziție deschisă, cel mai bine în climatul mai rece, pe solul adânc și fertil .

Acest soi provine din răsaduri selectate în 1927 de Jan Boer Nursery , un cercetător din Olanda.

Acest arbust poate fi plantat solitar în grădini sau pentru un un efect extraordinar, de invidiat, se va planta în ghivece mari de ceramică care pot fi așezate și pe terese. Desigur că acest conifer deosebit se va potrivi de minune printre florile multicolore din grădina ta, precum coada șoricelului, anemone, căldărușa, păștița, sau calcea calului . Și de ce nu, în perioada Crăciunului poți avea bradul împodobit chiar în gradina.Bradul de Arizona este un conifer adorat și îndragit de grădinari și de iubitorii de plante. Frumusețea coniferului se reflectă prin aspect, formă, frunze și culoare care rămane proaspată pe tot parcursul anului. El este ideal ca element decorativ pentru grădinile mici, se poate planta în parcuri sau în ghivece mari.

Nu este necesară nici o tăiere dar poate fi condus în forme topiarice.

Bradul

Bradul (Abies alba) este o specie indigena care are arealul natural în regiunile muntoase din părtile centrale și sudice ale Europei (Alpi, Apenini, Balcani, Carpați). La noi este răspândit în etajul montan din Carpați. În cultură a fost introdus în areale din ce în ce mai diverse.

Bradul atinge înalțimi impresionante, de pana la 65 de metri și diametre foarte mari de pana la 5 metri.

Iată câteva inaltimi de arbori raportate:

  • Înălțime 68 m, diametru 380 cm, volum de lemn de 140 m 3 în Pădurea Neagră din Germania (arbore istoric)

  • Înălțime 59 m, diametru peste 320 cm, Râul Chernaya Tisa, Rezervația Națională Karpatsky (Ucraina)

  • Inaltime 45 m, diametru 296 cm, la Strone House, Strathclyde, Marea Britanie

  • Înălțime 50 m, diametru 207 cm, volum de lemn de 65,3 m 3 . Acesta a fost faimosul brad al lui Iosif din pădurea Boemiei lângă orașul „Vyšší Brod”. A murit în jurul anului 1839

  • Înălțime 50 m, diametrul de 206 cm, la Raehills, Dumfries & Galloway, Marea Britanie. Măsurarea înălțimii este facută 1990 și, prin urmare, este incertă; circumferința a fost măsurată ultima dată în 2001.

    Longevitatea bradului este de asemenea foarte mare: 2000-3000 de ani

Prin urmare dacă intenționați sa va faceți o grădina care sa rămână feste generații, atunci nu trebuie sa lipsească un brad din compoziția sa.

Fiind un pom mereu verde, oamenii l-au asociat cu viața, trăinicia, siguranța, prietenia. L-au inclus in toate evenimentele importante ale vieții.

La naștere, se obișnuia ca fiecărui copil să i se dăruiască un brad, în natura, care ii devenea “frate” și pe care trebuia să-l îngrijească pană la moarte.

Se cunoaşte foarte puţin faptul că şi dacii aveau un cult pentru brad, dar cu înţeles total diferit: bradul era un copac ritual tăiat la nunta sau la moartea cuiva. Obiceiul încă se pastreză în regiuni din Oltenia şi sudul Banatului. Astfel, în cadrul ritualului de înmormântare bradul reprezenta ’’nunta” mortului cu divinitatea şi natura.

La nuntă, încă există obiceiul împodobirii unui brad cu ornamente din hârtie și fructe, de obicei în curțile casei de la țară. Ȋn jurul bradului se organizează o mică petrecere care are menirea de a le ura casă de piatră celor care se căsătoresc.

La moarte, în unele zone se practică împodobirea unui brad, dacă persoana e tânără și necăsătorită. Ȋn trecut, era plantat un brad sau era pus lângă mormânt chiar bradul “frate” al celui decedat.

Un alt motiv pentru a alege bradul este aspectul sau frumos. Fără a va plictisi, va prezentam câteva date ale morfologiei bradului:

Înrădăcinarea este tipic pivotantă, dar pierde cu timpul pivotul şi rădăcinile laterale pătrund adânc în pământ, fapt ce determină rezistenţa mare la acţiunea vântului.

Tulpina este dreaptă, cilindrică, cu ramuri regulat verticilate dispuse orizontal.

Scoarţa este cenuşiu-verzuie mult timp netedă, în tinereţe cu pungi de răşină; la vârste înaintate ritidom nu este prea gros şi prezintă sub formă de solzi poligonali.

Lemnul este moale, se aşchiază prin debitare, are duramen neevident albicios și are multiple întrebuinţări

Coroana este cilindric-piramidală, compactă, la vârste mari apare aşanumitul “cuib de barză”, generat de încetinirea activităţii mugurelui terminal şi deci, diminuarea distanţei dintre verticile.

Lujerii sunt cenuşii, netezi, scurt păroşi, cu cicatrici circulare netede.

Muguri mici, ovoizi, nerăşinoşi (cu excepţia celor terminali), dispuşi terminal pe ramurile laterale întotdeauna câte trei.

Frunze de 2-3 cm, aciculare, liniar-lăţite, la vârf obtuze, pe faţă verzi închis lucitoare, pe dos cu 2 dungi albicioase de stomate. Sunt persistente, durează 6-15 ani, iar după uscare se menţin mult timp pe lujeri, motiv pentru care bradul este recomandat ca pom de iarnă.

Conuri au o poziție erectă , sunt cilindrice și au 10-20 cm, brune.

Condiții de creștere: Bradul nu suportă perioadele de ger extrem (temperaturi mai mici de -30º), înghețurile tîrzii si perioadele extrem de calde (canicula).

Trebuie ținut cont de faptul ca rădacinile brazilor se dezvolta mult pe lateral, la suprafața pămantului, si nu in adancime. Din acest motiv, cînd sapați groapa, asigurați-vă ca are un diametru cel puțin egala cu circumferința crengilor bradului. Este indicat sa săpati groapa cu cateva zile inaintea plantarii efective si căptusirea acesteia cu humus pentru o mai buna dezvoltare a arborelui. De asemenea, o regula valabilă, in general, pentru toti arborii transplantați, radacinile trebuie unse in prealabil cu pămant umed, eventual argilă, astfel incat procesul de fixare in pămant sa se faca mai repede si mai eficient.

Nu suporta solurile calcaroase, mlăștinoase sau inundabile, insa vegetează bine pe soluri fertile, reavene, bine drenate.

Preferă zonele umbroase sau semiumbroase, este o specie rezistentă la vanturile puternice, datorită înradacinarii profunde.După ce ați introdus puietul in groapa, fara a-i forța rădacina, se fixeaza cu pămant la baza, se umple apoi spațiul rămas si se taseaza bine cu piciorul, adăugînd pămant pînă la umplerea gropii. Rădacina trebuie acoperita in partea superioară cu cațiva centimetri de pămant. Udați apoi abundent pe o raza de circa 1,5 metri in jurul copacului.

Are o creștere lentă in primii ani de viață (15-20 ani), după care creșterile vor fi mai active.

Se recomandă plantarea din toamnă (imediat dupa prima bruma) pană in primavara, dar nu dacă solurile sunt inghetate. Daca plantați intr-o arie cu rafale de vant puternice, este indicat sa proptiți puietul astfel incat procesul de înrădăcinare sa nu aibă de suferit. Daca frigul se lasă prea devreme, protejați radacinile acoperind baza copacului cu turbă sau scoarța de copac sau ridicați un mic mușuroi de pămant. Încetați să mai udați puietul dacă intervine înghețul, dar adaugați apa periodic iarna dacă temperaturile sunt pozitive. Daca optați pentru a vă cumpăra puietul de brad de la Grădina Verde, atunci veți fi servit cu un puiet în recipient care poate fi plantat oricând.

Nu tolerează vânturi puternice, uscate sau poluarea aerului.

Bradul împodobit de Crăciun este un simbol care ne încurajează să ne urmăm drumul, să înfruntăm problemele existenţei, aşa cum ramurile mereu verzi ale copacului susțin greutatea zăpezii și a îngheţului. Bradul poartă în sine energia vieții, a bucuriei, a speranței, pentru cei care ştiu să o înţeleagă şi să o urmeze.

În toate împrejurările menționate anterior, pomul împodobit, de obicei bradul, care rămâne verde şi iarna, este un simbol al renașterii, al reînnoirii vieţii, exprimă legătura între cer şi pământ, dintre spiritual şi material, speranța mereu susținută de forțele luminii biruitoare asupra întunericului și a morții. Și în alte culturi – egipteană, ebraică, chineză etc. – bradul simbolizează viaţa eternă, iar luminile și ghirlandele din brad au menirea de a alunga spiritele rele.

Ienuparul Blue Arrow

Ienupărul  Blue Arrow

Denumit și „Săgeata albastră” sau „Arcul albastru” sau “Ienupărul Rachetă” este un arbust verde, conifer, cu un coroană îngustă. Frunzele sale sunt de culoare verde-albastru.

Ienuparul Blue Arrow este originar din America de Nord. Înalțimea la care se poate dezvolta  este între 6-8 metri, iar în lățime între 1-1,5 metri.

În grădinile noastre, el ajunge la înălțimi de 2,5 metri și o lațime a coroanei de doar 1-1,2 metri după 20 de ani.

Ienupărul Blue Arrow are o coroană care crește sub formă conica  și dreaptă. Ramurile ienupărului sunt dense și cu orientare ascendentă, fiind apropiate de tulpină. Frunzele sunt într-o nuanță de gri-verzui. Culoarea lor rămane veșnic verde indiferent de anotimp.  Frunzele ienupărului sunt solziforme.

Creșterea ienuparului Blue Arrow este destul de lentă. Acest soi poate fi plantat în orice tip de sol dar trebuie să fie bine drenat. Locurile preferate de creștere ale acestui soi de conifer sunt cele însorite. În general este un conifer foarte rezistent la temperaturile scăzute, dar și la poluarea ridicată din orașele mari.

Ienuparul BlueArrow nu are nevoie de îngrijiri deosebite doar ocazional se poate face o tundere pentru a-i oferi o forma mai compacta.

Juniperus Blue Arrow poate fi plantat solitar sau în grupuri. Este un conifer perfect pentru toate tipurile de grădini, în special pentru cele de dimensiuni mai mici. Este foarte des folosit ca ornament deosebit pentru amestecurile de roci. El va arata foarte bine și ca plantă ornamentală, pe terase sau plantat pe lângă alei.

Juniperus Blue Arrow este un soi  care are forma cea mai îngustă dintre toate celelalte soiuri de ienupar

Jneapănul

Pinus mugo este un arbust răsinos de pană la trei metri inalţime care se ramifică de la bază formând o tufă cu tulpini târâtoare si ramurile îndreptate in sus

Jneapănul (Pinus mugo) este o specie relict ce creşte obişnuit in golurile alpine din munţi, ridicându-se deasupra limitei pădurilor propriu –zise. Limita altitudinală inferioară a jneapănului este in medie 1500 de metri iar cea superioara trece de 2100 metri.

Preferă climatul rece cu clima umedă si o mare cantitate de precipitatii, dar rezistă si la secetă. Vegetează bine in depresiunile si in căldarile glaciare.

Este o specie de lumină insă la mari altitudini manifestă preferinţe pentru lumina difuza.

Pinus mugo este originar din Pirinei , Alpi , Carpatii , din nordul și centrul Apeninilor , și  mareparte din Peninsula Balcanică.

In cultură se recomandă plantarea jneapănului in soluri bine drenate sau pe stâncarii, putand fi amplasat chiar in plin soare..

Nu este necesară nici o tăiere.

Poate fi o specie de succes pe stâncării sau pe amestecuri de roci sterile.

Bradul argintiu -varietatea Compacta

Bradul argintiu (Abies concolor)-varietatea Compacta

Este un arbore rașinos  originar din Muntii Stâncosi și Sierra Nevada din SUA. În primii ani planta are forma de tufă însă spre maturitate crește piramidal având forma conica compacta. Conurile se fomeaza de obicei doar în treimea superioară a coronamentului, au culoarea verde apoi maro la maturitate având o nuanța verzui-roscată. Este mai puțin pretențios față de sol, rezistă bine la secetă  și are o creștere viguroasă. Rezistă destul de bine în zonele poluate din orașe. Trebuie protejat de înghețuri si uscăciune. Suportă bine fumul, funinginea precum și praful din orase.  Acele sale sunt așezate ca un pieptene, sunt mai înțepatoare ca la brad, cu aspect albicios-argintiu iar prin strivire lasă un miros aromatic, foarte plăcut.

Este potrivit pentru grădini de oraș, pentru rocării și chiar cultivat în recipiente frumoase.

Brad corean

Abies koreana (brad corean)

 

Bradul corean- Abies koreana este un arbore conifer  cu creștere lentă, compactă, veșnic verde, de contur conic, cu frunzele in forma de  ac, de culoare albastru închis sau  de culoare albă, și curbate în sus pentru a arăta partea inferioară argintie. Conurile sunt  frumoase de culoare albastra sau purpurii, adesea purtate pe copaci tineri. Specia este orinara din peninsula Korea creșcand în sol umed, dar bine drenat ușor acid. Arborele poate fi introdus in curti largi de case sau cabane, garden~zone~ul nostru nerecomandandu~va nici o taiere de intretinere in cursul vietii sale. Abies koreana (brad coreean) va ajunge la o înălțime de 10 m și o circumferinta de 6 m după 10-20 de ani. Din punct de vedere al amplasarii nu este pretentios fata de lumina solora, putand fi plantata la o distant de 4~8 metri.

Abies koreana nu trebuie sa lipseasca nicidecum din nici o gradina de inspiratie japoneza sau extrem-orientala.

Brad corean „silberlocke„

Bradul corean “silberlocke” – în traducere liberă  „Buclele de argint”- este un arbust conifer veşnic verde cu un port stufos.  Acest cultivar a fost introdus în Germania în 1986 de către Gunter Horstmann. Frunzele sale sunt de culoare verde închis și curbate în sus pentru a arăta partea inferioară argintie. Are conuri purpurii chiar si pe plante tinere.

Abies coreana „Silberlocke” (bradul coreean „Silberlocke”) atinge o înălțime de 4m și un diametru  de 1,5 m după 10-20 de ani. Se plantează în sol umed, dar bine drenat, ușor acid. Specialisii nostri va recomanda să nu îi faceti nici o taiere de întretinere dar poate fi tuns in forme topiarice din cele mai interesante. Nu este recomandat pentru plantare în condiţii de vară fierbinte.

Plantele cresc slab în soluri argiloase grele. Adesea sunt afectate negativ de poluarea urbană a aerului. Ideal ar fi de introdus in curtile caselor sau cabanelor din zonele montane sau deluroase din tara noastra.

Nu există probleme grave legate de insecte sau boli.  Copacii sunt în general intoleranți la poluarea urbană.

Zâmbrul- varietatea argintie (glauca)

Zâmbrul, pe numele oficial Pinus cembra, este un arbore conifer, specific zonelor montane care poate să trăiască chiar și mai mult de o 1000 de ani.

 

          Zâmbrul este răspândit în Europa, prin Alpi și Carpați, în zona subalpină și alpină. El este rezistent la climatul de mare altitudine, cu geruri.

Acest conifer poate atinge o înălțime de până la 20–25 metri la vârsta adultă și un diametru al trunchiului chiar și mai mare de doi metri. Are avantajul de a reuși o înrădăcinare pivotantă cu o bună rezistență la doborâturile de vânt. În primii 50-60 de ani are coroana îngust-piramidală, apoi după 100 de ani coroana devină largă și rotunjită, adesea neregulată, cu mai multe vârfuri.

Scoarța este verde-cenușie, netedă.  Zâmbrul are acele subțiri, în trei muchii, rigide și grupate câte 5 intr-o teaca, cu o lungime de până la 10 cm, de culoare verde-întunecat, lucitoare. Conurile, ovoidale și erecte, conțin semințe mari, nearipate, cu miezul comestibil, apreciate în unele părți ca alunele la noi, de 10 cm lungime, și semințe de 5 mm. Lemnul său este maro-închis, foarte rezistent, folosit la fabricarea mobilei și în sculptură. Produce lemn valoros și foarte trainic.

Zâmbrul crește încet, iar datorită ariei mici de răspândire din munții noștri este ocrotit, tăierea lui fiind ilegală. Aspectul, calitatea lemnului și mutiplele lui beneficii au făcut ca zâmbrul să mai fie ocrotit. Zâmbrul este un confer tipic Europei și nu crește nicăieri altundeva.

Este ușor de cultivat în medi icu  umiditate medie, soluri bine drenate în plin soare. Tolerează o anumită lumină. Tolerează o gamă largă de soluri, dar vegeteaza slab pe solurile calcaroase.  Apreciază locațiile cu o circulație bună a aerului. Suporta bine gerurile de iarna si vanturile puternice.

Arborii cultivati necesita pot  necesita o taiere minima, de exemplu atunci cand dezvolta doau sau mai multe  trunchiuri, rpin indepartarea trunchiurilor mai putin dezvoltate.

Printre daunatorii zambrului se pot numara paduchii lanosi, afidele si omizile.

Varietatea „Glauca” este un soi foarte rar, cu ace argintii albe, identificat pentru prima dată în 1866.  Se apreciază ca soiul este disparut in zilele noastre  din arealul natural, gasindu-se doar in parcuri si gradini. Nu se mai cunoaste nAici arealul sau originar. Aceste este un motiv in plus pentru ca Pinus cembra var. Glauca sa nu lipseasca din gradinile dumneavoastra.

Pinul negru

Pinul negru este unul dintre puținele conifere care cresc pe soluri grele, bogate în carbonat de calciu, cu pH alcalin. Suportă destul de bine seceta și canicula verii motiv pentru care a fost folosit de-a lungul timpului  la împădurirea terenurilor degradate din zona colinară și chiar la câmpie. Se încadrează în decorul grădinilor japoneze dar se potrivește și în amenajările realizate în stilul mediteranean, englezesc sau rustic. Pinul negru are ace lungi, verzi închis, ușor curbate spre interior și sunt grupate câte 2 într-o teacă. În condiții optime de vegetație poate ajunge la înălțimi de peste 30 de metri dar în mod uzual este întâlnit în grădini la înălțimi de 10-15m. Varietatea Austriaca este un arbore cu tulpina dreaptă și creștere conică, semeață în tinerețe. Varietatea Pyramidalis are un port compact iar Green Tower este un cultivar multiplicat prin altoire cu forma columnară, foarte compact și nu mai înalt de 6-8 metri. Există și forme globulare de pin negru – Globosa, Breppo sau Spielberg care cresc ca niște boscheți de 1,5-2 m în diametru utilizați de regulă în amenajările de stâncării. Acești pini globulari sunt înmulțiți deasemenea prin altoire, prețul acestor plante fiind din aceste motive mai mare decât a plantelor obișnuite obținute din semințe. Pinii sunt plante nepretențioase, nu necesită udări decât în perioadele extrem de secetoase. Pentru plantare este bine să se folosească un substrat pentru conifere dar de regulă pinii negri pot crește pe aproape orice tip de sol. Se plantează la soare. Nu necesită adăpost, este rezistent la vânt, praf și poluare.

Pentru achizitionarea unui pin negru CLICK AICI

Zâmbrul

Zâmbru – denumit pe meleagurile românești, pin de piatră prin alte părți, este un conifer cu port conic și tulpina dreaptă, cu scoarța cenușie cu multe crăpături și ace relativ scurte (5-9 cm), mai subțiri decât ale pinului negru dar mai rigide decât ale pinului strob. Poate ajunge la 15-20m înălțime și 7-8m în diametru în arealul natural dar prin parcuri și grădini este întâlnit până la 15m. Este frumos în tinerețe, în primii 10-15 ani când coronamentul pornește de jos alcătuind un con compact de ace verzi întunecate cu nuanțe albăstrui. Acele sunt câte 5 în teacă, îngrămădite spre vârful lujerului. Conurile sunt relativ mici, închise, cu nuanțe violacei pe timpul verii și cu o textură cărnoasă. Semințele zâmbrului sunt comestibile. Se plantează în plin soare, ca element izolat în grădini sau în diverse aranjamente cu alte conifere. Poate fi folosit și pentru realizarea de aliniamente perimetrale. Este destul de sensibil la atacurile de dăunători specifici pinilor, la afide sau păduchi lânoși, de aceea ar trebui sprayat cu insecticide în primii ani. Este destul de rezistent la secetă dar nu suportă zonele caniculare. Dacă îl dorim la câmpie va trebui să ne amintim să îl mai udăm uneori și eventual să îl plantăm într-o zonă care să beneficieze de umbrire la amiază.