mai 2023 – Garden-zone.ro

Dacă ne dorim să avem plante mereu sănătoase, în formă și frumoase, trebuie să manifestăm o grijă sporită față de ele. Pentru a le stimula creșterea și dezvoltarea, cât și fructificarea abundentă (în cazul celor fructifere), va trebui să luăm în calcul o serie de reguli legate de tăiere printre alte responsabilități cum ar fi: udarea la timp, fertilizarea cu regularitate, plivitul de eventuale buruieni nedorite ș.a.m.d. pe care va trebui să le aplicăm de la caz la caz, funcție de tipul și specificul fiecăreia în parte. Pentru a înțelege mai bine specificul fiecărei plante în parte, și a aplica cele mai corecte și bune practici de tăieri de la specie la specie, au fost create așa-numitele grupe de tăieri după cum urmează:

Grupa 1 – Tăieri ușoare

O serie de copaci și arbuști formează în mod natural un cadru bine ramificat. Ei necesită puțină sau deloc tăiere și de fapt, pot fi stricați cu o tăiere mai severă. Aici sunt încadrate coniferele și foioasele ce nu necesită tăieri foarte importante. Tot în această categorie se încadrează și copacii și arbuștii nou plantați, sau cei tineri aflați în primii ani de viață. Aceste plante vor avea nevoie doar de o tăiere și de o modelare ușoară în primii câțiva ani, indiferent de specie. Mai apoi, se vor tăia fiecare conform specificului fiecăruia. Nu se încadrează aici plantele care emit lăstari lungi ce trebuie susținuți. Se vor elimina doar crengile sau lăstarii bolnavi sau uscați sau care cresc în direcții greșite. Florile pot să crească pe lăstarii anuali sau pe lăstarii din anii anteriori.

Image source: www.finegardening.com

Grupa 2 – Arbuștii cu înflorire timpurie de primăvară

Iarna este cel mai bun moment pentru a tăia majoritatea copacilor și arbuștilor de foioase, dar nu pe toți. În această categorie includem plante precum azaleele care înfloresc pe lemnul vechi, ceea ce înseamnă că mugurii de anul viitor apar la scurt timp după ce se termină înflorirea anului în curs. Dacă așteptați prea mult pentru a o tăia, veți elimina multe dintre florile de anul viitor când veți tăia din ramuri. Alți arbuști care se încadrează în această categorie includ forsythia (Forsythia spp.), itea (Itea virginica), lămâiță (Philadelphus spp.), gutui japonez (Chaenomeles spp.), rododendroni, inclusiv azalee (Rhododendron spp. ), trandafiri cu înflorire de primăvară (Rosa spp.), spiree cu flori de primăvară (Spiraea prunifolia și S . x vanhouttei), liliac (Syringa spp.) și viburni (Viburnum spp.).

Grupa 3 – Arbuștii cu tulpini pornite din pământ (acoperitori de sol)

Acești arbuști formează un covor dens de frunziș, adesea cu flori și fructe atractive. Au o modalitate de întreținere redusă și prietenoasă cu fauna sălbatică și avantajul de a acoperi un teren asemeni unui covor vegetal. În această categorie intra plante veșnic verzi, cum ar fi: ienupărul prostrat (Juniperus horizontalis) și erica (Calluna vulgaris), și tipurile de foioase (care își pierd frunzele toamna) precum Cotoneaster horizontalis, o serie de arbuști fructiferi precum: afinul vaccinium myrtillus, afinul siberian Amelanchier alnifolia) ș.a.m.d. Arbuștii de acoperire a solului prezintă avantajul că suprimă creșterea buruienilor cu tulpinile și frunzele lor dense.

Grupa 4 – Arbuștii cu înflorire de vară-toamnă

Dimpotrivă, arbuștii care înfloresc mai târziu vara și toamna tind să „înflorească pe lemn nou”, ceea ce înseamnă că stabilesc mugurii de flori pe creșterea sezonului curent. Acești arbuști ar trebui tăiați la sfârșitul iernii și începutul primăverii foarte devreme. Arbuștii care se încadrează în această categorie includ liliacul de vară (Buddleja spp.), garofița piperată (Calycanthus floridus), vița trompetă (Campsis radicans), tufa cu bile (Cephalanthus occidentalis), caprifoiul albinelor (Diervilla spp.), hortensie netedă (Hydrangea arborescens), hortensie de grădină (Hydrangea paniculata), trandafiri cu înflorire repetată (Rosa spp. și hibrizi), spiree cu flori de vară (Spiraea x bumalda și S. japonica), și vitex (Vitex spp.).

Grupa 5 – Arbuști decorativi prin frunze și lăstari (topiary).

Din categoria Topiary ce sunt considerați adesea o altă formă de sculptură a plantelor; care a apărut la romani și a devenit populară în grădinile formale europene. Un topiar este o plantă care a fost tăiată într-o formă nenaturală, cum ar fi o formă geometrică sau un animal capricios. Unele topiary, numite topiary „umplute”, sunt vițe antrenate să crească pe exteriorul ramelor de sârmă. Alte tipuri de topiary, cum ar fi personajele reale pe care le vedeți în parcurile de distracție Walt Disney, sunt plante antrenate să crească într-un cadru de sârmă.

Plantele adesea modelate în forme topiary sunt cibisul, ilfinul japonez, ilfinul yaupon, ligustrum, arborvitae, ienupărul, tisa și podocarpusul.

Topiarele, precum spalierele formale, necesită tăiere frecventă pentru a-și menține forma. Utilizarea lor ar trebui să fie limitată în peisaje la zonele în care se dorește un punct focal, o plantă de accent sau o piesă de conversație.

Image 1 source: www.finegardening.com

Image 2 source: www.saga.co.uk

Grupa 6 – Arbuști cu frunze sempervirescente (veșnic verzi)

Arbuștii veșnic verzi nu își pierd frunzele iarna și nu stochează rezervele de hrană în rădăcini sau tulpini; ci în frunze. Cel mai bun moment pentru tăiere este după înflorire. Dacă planta trebuie reîntinerită sau redusă sever, atunci acest lucru se poate face la sfârșitul iernii și la începutul primăverii, chiar înainte de începerea creșterii. Îndepărtați florile vechi și tăiați înapoi până la mugurii sănătoși lăstarii, încercând să îi orientați spre exterior. Îndepărtați lemnul deteriorat, bolnav, îmbătrânit și creșterile subțiri ivite în coroana veche deja formată și amenință să îi strice forma de ansamblu. Mai răriți din tulpinile și ramurile foarte dese, pentru a îmbunătăți circulația aerului și luminii prin plante, și pentru a echilibra planta.

Image source: www.saga.co.uk

Grupa 7 – Lianele viguroase, și de vigoare medie

Din această categorie fac parte de regulă, plantele ce au nevoie de susținere pe un perete, spalier ori araci și așa mai departe. Romanii au inițiat primii această tehnica de tăieri, iar civilizațiile ulterioare europene au rafinat-o într-o formă de artă încă populară astăzi. În Anglia, pomii fructiferi sunt adesea puși pe spalieri, de-a lungul pereților pentru a economisi spațiu. Pe lângă utilitatea principală de a sprijini plantele cu vițe lungi un perete cu expunere spre sud de exemplu, ajută la protejarea fructelor și plantelor de gerurile extreme.

Grupa 8 – Ziduri verzi

Deoarece gardurile vii sunt folosite în principal pentru a înfrumuseța sau a ascunde anumite zone nu chiar atât de plăcute de privit, formarea lor este de durată și va trebui să tăiați în timp lăstarii pentru a încuraja un obicei de creștere compactă. Tundeți plantele de gard viu nou plantate până la aproximativ 30,4 cm de nivelul solului, și tăiați vârfurile lăstarilor noi în timpul sezonului de creștere pentru a încuraja ramificarea. Pentru a dezvolta un gard viu dens, compact, care oferă intimitate, tăiați în mod regulat în timp ce plantele se maturizează.

Image source: www.instanthedge.com

de Ionut Cenac

Dacă aveți întrebări, sau sunteți în căutarea unor informații de specialitate, nu ezitați să contactați gratuit specialiștii de pe website-ul Garden-zone, rubrica Întreabă specialistul.

De asemenea, iubitorii de plante decorative și fructifere, pot achiziționa o gama largă de produse accesând website-ul Pepiniera Gradina Verde.

Vă propun un subiect foarte interesant cu privire la posibilitatea de a planta pe tot parcursul anului (inclusiv în plină vară), nu doar în sezoanele dedicate acestui tip de activitate (primăvara și toamna); pornind de la o întrebare firească și legitimă, la care mulți dintre noi ne gândim când dorim să achiziționăm o plantă, și perioada consacrată a plantărilor a cam trecut.

Aceasta este mai degrabă o temere pentru majoritatea celor neavizați și sună cam așa: aș putea să plantez orice tip de plantă pe tot parcursul anului, chiar și în perioadele din extrasezon, considerate cele mai nefavorabile precum vara și chiar iarna? Răspunsul este DA, se poate!

Mulți dintre noi și chiar și unii grădinari mai începători presupun că, odată ce lunile de vară au venit, este prea târziu pentru a planta noi plante perene, arbuști, viță de vie și chiar copaci. Într-adevăr, cele mai bune anotimpuri pentru plantare sunt primăvara și toamna. Dar, putem face foarte bine acest lucru, cu aceleași șanse de reușită chiar și vara, grație existenței în pepiniere a plantelor în ghiveci, care sunt înrădăcinate și pentru care nu va mai fi nicio problemă să le plantăm afară oricând ne dorim, indiferent de anotimp. Această concepție greșită comună se datorează probabil confuziei dintre plantarea de noi plante și transplantarea plantelor existente.

Transplantarea plantelor existente se referă la mutarea plantelor deja stabilite (înrădăcinate) în grădină, într-un alt loc tot din grădină, ceea ce are ca rezultat smulgerea și deteriorarea sistemelor radiculare stabilite, în special rădăcinile fine cu vârf alb, care sunt „conductele” primare pentru apă și nutrienți. Odată transplantate într-o nouă locație, rădăcinile rămase nu vor avea de obicei suficientă capacitate pentru a absorbi apă pentru a susține frunzișul în condițiile calde și însorite ale verii, chiar dacă tăiați frunzișul cu o treime până la jumătate.

Images source: www.mypwcolorchoices.com

O altă practică nerecomandată a se efectua este și aceea de plantare a plantelor cu rădăcină liberă, datorită deshidratării puternice de peste zi, pe fundalul unei călduri excesive de vară. Cu toate acestea, acest lucru nu este imposibil sută la sută însă, acest tip de practică făcută pe perioada verii, necesitând o atenție mult sporită, iar garanția reușitei este destul de mică. Plantările în acest mod trebuind realizate pe înserat, când este o vreme ploioasă, ori dimineața în zori când arșița de peste zi nu și-a făcut încă apariția, iar noile plante trebuiesc udate din abundență zilnic.

Images source: www.mypwcolorchoices.com

În timp ce aceste tipuri de practici în grădină ar trebui evitate pe cât posibil în lunile de vară, plantarea de noi plante prinse în ghiveci poate continua cu mare succes. Acest lucru se datorează faptului că plantele noi pot fi plantate cu afectarea într-o mică măsură sau chiar deloc a sistemelor radiculare stabilite (înrădăcinate) în ghiveci.

Noua ta plantă iese din ghiveci și intră în pământ în grădină la locul de plantare final, cu rădăcinile intacte și la fel ca atunci când era într-un ghiveci, singurul lucru pe care trebuie să-l faci este să o ții udată cât mai des cu putință pe perioada lunilor de vară. O plantare în luna august spre exemplu, de cele mai multe ori s-a dovedit mult mai viabilă față de una de toamnă efectuată în luna noiembrie, deoarece ea continuă să crească până în noiembrie, intrând în iarnă prinsă în pământ; pe când o plantă plantată în noiembrie, așteaptă aproape jumătate de an sau mai mult inactivă până în aprilie când rădăcinile încep să crească. Iar dacă este o iarnă mai grea și planta este ceva mai sensibilă, poate chiar muri peste iarnă fără ca aceasta să apuce să se prindă în pământ. Desigur că sunt și excepții ca de exemplu, arborii foioși care, dacă nu este prea frig peste iarnă, au activitate la nivelul rădăcinilor și pot crește în pământ și iarna. În încheierea articolului de față, voi prezenta câțiva pași simpli de urmat pentru a planta noi plante în grădina dumneavoastră, în zilele calde de vară!

Iată câteva secrete ale succesului pentru plantarea pe timp de vară:

În timp ce încă sunt în ghivece, udați noile plante, astfel încât apa să curgă liber pe fundul ghiveciului, iar globul de rădăcină să fie complet saturat.
Săpați o groapă generoasă. Odată săpată, umpleți-o cu apă și lăsați apa să pătrundă încet în stratul de sol. Acest lucru ajută la umezirea solului din jurul găurii de plantare.
Scoateți noua voastră plantă din ghiveci prin apăsare ușoară a marginilor ghiveciului, cu degetele. După ce a-ți îndepărtat ghiveciul, verificați bolul cu rădăcinile, răsfirați-le puțin jos la bază și îndepărtați-le pe cele uscate sau deteriorate. În acest mod vă veți asigura ca planta dumneavoastră va crește sănătoasă în noul său spațiu. Plantați-vă noua plantă apoi în groapa săpată anterior și umpleți gaura pe trei sferturi cu un amestec și jumătate de sol existent și o parte substrat nou. Acum umpleți din nou gaura cu apă și lăsați-o să se scurgă încet ca înainte. Acest lucru va umezi temeinic solul imediat adiacent globului de rădăcină a noii plante.
Umpleți până la nivelul solului spațiul rămas din gaura de plantare cu pământ de jur-împrejurul plantei, și apăsați ușor solul din jurul globului de rădăcină a noii plante.
Strângeți excesul de sol rămas de la plantare și construiți o margine sau un bol în jurul plantei perene la aproximativ 15,2 până la 30,4 cm de la baza plantei. Acest lucru va crea un vas pe care să-l udați, garantând că apa se va aduna în bol și se va scufunda direct în jos în globul de rădăcină. Acest pas ar trebui făcut cu toți copacii și arbuștii în primul lor an de plantare, chiar dacă plantați la începutul primăverii – plantele lemnoase sunt mai lente în a dezvolta sisteme radiculare bune, față de plantele perene erbacee.
Udă noua plantă de două până la trei ori pe săptămână în perioadele uscate de vară cu soare intens, umplând vasul cu apă de două sau trei ori și permițând apei să se scufunde direct în globul rădăcină.

În acest mod puteți planta o plantă nouă sau un pat de grădină complet nou și nu trebuie să așteptați până toamna! Urmați acești pași simpli și puteți planta noi plante perene, arbuști și copaci toată vara!

PS.: Acești pași sunt de asemenea grozavi și pentru succesul plantărilor tradiționale de primăvară și toamnă, mai ales dacă plantați copaci și arbuști care se stabilesc mai lent decât plantele perene.

de Ionut Cenac

De asemenea, iubitorii de plante decorative și fructifere, pot achiziționa o gama largă de produse accesând website-ul Pepiniera Gradina Verde.

Lună: mai 2023

Ce trebuie sa știm despre tăierile la arbuști

Putem planta orice tip de plantă pe tot parcursul anului?