Publicat pe

Alunul

Alunii se pretează pentru cultivare în majoritatea zonelor din țară. Au o ușoară sensibilitate la înghețurile târzii având în vedere faptul că înfloritul se desfășoară în cursul lunilor ianuarie-februarie, dar dacă se plantează într-un loc ferit, pot fi cultivați de la câmpie până în zonele montane. Preferă solurile fertile, revene dar fără exces de umiditate, cu textură lutoasă la luto-argiloasă și cu un pH neutru până la ușor alcalin. Pot fi crescuți sub formă de tufe dar se recomandă a fi conduși sub formă de arbori cu o singură tulpină pentru a ușura recoltarea și punerea mai bună în lumină a fructelor. Alunii cresc și la umbră dar puse în soare fructele vor fi mai mari și mai gustoase. Există multe soiuri de aluni și este bine să avem mai multe soiuri în grădină pentru o polenizare mai eficientă:

Fertille de Nothingam crește și pe solurile grele, calcaroase, este rezistent la secetă. Alunele sunt mari și mai alungite decât modelul alunii de pădure.

Webb’s Prize – soi englezesc foarte apreciat, cu alune foarte gustoase, rotunde, grupate în ciorchini.

Rod Zellernoot – alun cu frunze roșii și alune mari, alungite, gustoase.

Pentru a putea achizitiona aluni CLICK AICI

Publicat pe

Afinul roșu

Majoritatea dintre noi îl cunoaștem sub denumirea de merișor dar deoarece acest cuvânt este utilizat pentru identificarea prea multor plante fructifere, considerăm că este mai bine să îl evităm. Vorbitorii de engleză preferă să îi spună cranberry și sub acest nume poate fi găsit cel mai frecvent pe piață. Întrucât este înrudit direct cu afinul de cultură (Vaccinium corymbossum) și cu afinul de pădure (Vaccinium myrtillus), considerăm că denumirea de afin roșu i se potrivește perfect. Se cunosc o mulțime de beneficii ale fructelor, combate bacteria Helicobacter pilory care este asociată cu multe boli grave ale stomacului, inclusiv cu cancerul, vindecă diarea, ajută la oprirea sângerărilor gingivale și tratează paradontoza. Trebuie cultivat pe soluri acide și iubește foarte mult nisipul astfel că o combinație de tubă cu nisip ar fi substratul ideal. Se poate cultiva pe straturi înălțate și în vase. Plantațiile profesionale se fac pe locuri joase care se inundă înaintea recoltării iar fructele care au pungi cu aer se ridică la suprafața apei de unde se strâng cu ușurință.

Publicat pe

Afinul american

Se deosebește de afinul pe care îl cunoaștem din pădurile noastre și care este comercializat la marginea drumurilor vara (Vaccinium myrtillus) în primul rând prin faptul că tufa este înaltă până la 1,5 m spre deosebire de afinul de pădure care este o tufă joasă ce formează covoare pe solurile acide montane. Ca și afinul de pădure, afinul de cultură sau afinul american (Vaccinium corymbosum) crește pe soluri acide, cu pH cuprins între 4,8-5,5, fertile, afânate, cu aport consistent de substanță organică, turba de sphagnum fiind un excelent substrat pentru creșterea afinului. Se plantează în plin soare și se asigură umiditatea suficientă în sol, solul trebuie să fie în permanență reavăn. Există numeroase soiuri de afin. În afara mărimii, gustului și aromei fructului, aceste soiuri se diferențiază unele față e altele prin epoca de recoltare. Se deosebesc astfel soiuri timpurii (Duke, Hanah Choice), soiuri de sezon (Bluecrope, Chandler) și soiuri târzii (Nelson).

Pentru acizitionarea de afini CLICK AICI

Publicat pe

Salcia pletoasă creață

Varietate de salcie plângătoare (babylonica) cu lujeri răsuciți, de dimensiuni mai mici decât cunoscuta salcie pletoasă galbenă. Poate ajunge la doar 10-15 m în înălțime și cca 8 m în diametru. Are toate caracteristicile speciei de bază (Salix babylonica) fiind întâlnită într-o mare varietate de zone climatice. Rezistă foarte bine la geruri polare dar ajunge până în area mediteraneană. Lujerii răsuciți neregulat se pot folosi pentru diverse decorațiuni, în unele țări fiind utilizate pentru decorațiunile de Paști. Primăvara se încarcă de mâțișori galbeni fiind foarte vizibilă de la distanță – o adevărată strălucire aurie. Nu necesită îngrijiri, fertilizări sau irigări. Poate fi folosită în majoritatea stilurilor arhitecturale atât în grădinile mari cât și în grădinile mici sau în vase, pretându-se foarte bine la tăieri.

Pentru achiztionarea unei salcii pletoase CLICK AICI

Publicat pe

Salcia galbenă pletoasă

Arbore de talie mare frecvent întâlnit pe malurile apelor stătătoare sau curgătoare. Deși iubește apa, o putem găsi și în locuri obișnuite, cu umiditate puțină, la marginea drumurilor sau în parcuri și grădini. De regulă este recomandată pentru spații largi dar întrucât poate suporta tăieri repetate foarte mulți ani la rând poate fi păstrată și în grădinile mai mici, pe malul micilor iazuri din folie sau în alte aranjamente peisagere de mici dimensiuni. Este repede crescătoare și netăiată poate ajunge la 15-20 m înălțime și tot atât în diametru. Lăstarii lungi, galbeni, subțiri și elastici ajung până la pământ și oscilează romantic în bătaia vântului. Primăvara este frumos decorativă prin mâțișorii aurii care îi încarcă ramurile.

Publicat pe

Mestecenii umbrelă

 Mestecenii umbrelă sunt altoiți la diverse înălțimi pe tulpini de Betula pendula sau Betula utilis, varietățile tip umbrelă având această caracteristică de a crește în jos. Practic arborele nu mai crește dezvoltarea coroanei adăugând totuși în timp 1-2 m deasupra punctului de altoire. Mestecenii umbrelă, la fel ca majoritatea arborilor cu coroane de acest tip (englezii le spun weeping tree) sunt delicii de nerefuzat în aproape orice tip de grădină. Pot fi cultivați și în vase, în amenajări moderne sau rustice, la fel de potriviți stilului formal sau informal, ideali pentru curțile mici dar cu loc rezervat și alături de arborii de talie mare în parcuri. Este bine să efectuăm tăieri pentru conturarea coroanei dacă nu vrem să ajungă până la pământ, aceste tăieri putând fi efectuate primăvara sau toamna.

Pentru achizitionarea unui mesteacan umbrela CLICK AICI

Publicat pe

Mestecenii

Nimic nu întrece în eleganță tulpina albă și zveltă a mesteacănului. Sugerează tristețe și atmosferă poetică dar ascultându-i zvâcnirea de seve la venirea primăverii poate fi un îndemn la luptă, la viață. Cel mai frecvent întâlnit la noi este mesteacănul comun care are de obicei ramuri arcuite ( ) dar există specii și varietăți selecționate cu caracteristici ornamentale deosebite. Betula utilis var. jaquemontii Doorenbos  se remarcă printr-o scorață fină, ca un papirus, albă curată și fără crăpături. Betula albosinensis Fascination este caracterizat de o nuanță roșcată a albului, lujerii fiind chiar roșcați-întunecat.  Mestecenii sunt copaci nepretențioși deși este bine să aibă totuși un surplus de umezeală în sol. Nu-i vom planta așadar în zonele excesiv de uscate sau cu soluri nisipoase, prea afânate. Se potrivesc unor stiluri diferite de grădini, atât grădinilor formale și moderne cât și celor rustice, stilului englezesc sau chiar în grădinile japoneze.

Pentru achizitionarea unui mesteacan CLICK AICI

Publicat pe

Arinul negru

Un arbore tipic pentru solurile cu exces de umiditate pe care le asanează fiind un mare consumator de apă. Coroana arinului funcționează ca o adevărata pompă de debit, extrăgând din solurile mlăștinoase cantități uriașe de apă pe care le elimină prin transpirație în atmosferă. Este decorativ prin portul semeț definit de frunzele verzi închis, lucioase.  Inflorescențele mascule – amenți lungi ca niște viermișori se formează toamna, atârnă pe ramuri toată iarna iar în primăvară se desfac galbene. Inflorescențele femele de forma unor dude verzi primăvara evoluează în fructe asemănătoare unor mici conuri de conifere. Deși preferă solurile mlăștinoase, poate crește pe orice sol mediu de grădină cu condiția să nu fie nisipos, excesiv drenat iar alimentarea cu apă să fie deficitară. Poate fi un original arbore de aliniament. Se asociază cu alți arbori de talie mare în parcuri și alte amenajări în stil englezesc. Desigur, alături de salcie decorează natural marginile lacurilor sau ale apelor curgătoare.

Pentru achizitionarea unui arin negru CLICK AICI

Publicat pe

Thuja Smaragd

Cea mai populară varietate de thuja, folosită în mai toate grădinile  din țara noastră și în mai toate țările cu iubitori de grădini și plante ornamentale. Atât de vândută încât dacă într-o zi ar apărea o boală gravă care să o decimeze, vântul s-ar bucura nespus pentru că ar putea să bată nestingherit de-a lungul și de-a latul țării. Are în mod natural o formă conică echilibrată și un frunziș atât de des și de fin încât dacă nu ar fi verde – și încă ce verde! – ai zice că e blana  lucioasă și mătăsoasă a unui urs. Cadrează bine în aproape orice stil de grădină fiind întâlnită atât în grădinile rustice cât și în cele moderne, pretându-se la fel de bine stilului formal cât și celui informal, valoroasă prin faptul că își menține forma de con regulat încât cunoscătorii consideră că este păcat să o folosești pentru realizarea de garduri vii – deși se folosește cu succes și acolo. Iubește soarele deci nu o plantați la umbră și are nevoie de apă. Udați-o cu dărnicie fără însă a face mocirlă la rădăcină. Fertilizați cu îngrășăminte potrivite fiecărei perioade de creștere și aplicați tratamente împotriva bolilor și dăunătorilor. Este o plantă sensibilă.

Pentru a putea achizitiona thuja smaragd CLICK AICI