Publicat pe

Arțarul de Manciuria

Acest arțar pitic, de multe ori prezentat sub forma unui arbore multi-tulpinal, cu aspect de tufă mai mare este deosebit prin rezistența foarte mare la praf și poluare, la sarea utilizată pentru deszăpeziri și la ger. Nu crește înalt, uzual la 5-6m (rar 10m) și are o coroană largă, rotundă. Poate fi modelat și ca arbore cu un singur trunchi și coroană rotundă, fiind, ca toți arțarii receptiv la tăierile de formare. Este un element inedit care poate crea un aspect sălbatec, de stepă, poate fi utilizat și în vase iar la marginea drumurilor poate fi lăsat fără grijă că ar putea suferi din cauza curenților, a frigului sau a sării. Numărul de senzație și-l face la sfârșitul verii când frunzele frumoase, alungite, trilobate devin roșii ca focul. Grădina este astfel foarte dinamică, un arbore care pe parcursul verii e oarecum banal, se aprinde dintr-o dată schimbând radical aspectul grădinii. De fapt această vâlvătaie autumnală este prevestită primăvara de fructele prinse în aripioare (samare) la fel de roșii ca frunzele toamna.

Publicat pe

Cornul

Fructele roșii (coarne) aromate  dar astringente se pot consuma și în stare proaspătă dacă sunt bine coapte dar cel mai frecvent sunt utilizate pentru siropuri și dulcețuri. Substanțele active din coarne sunt cunoscute pentru efectele curative deosebite în caz de febră sau diaree. Planta poate să crească sub formă de tufă sau arbore pitic. Se pretează bine la tăieri dar crește destul de încet iar lemnul este greu și dur, apt pentru cozi de unelte. Cu răbdare, în mulți ani, cornul poate fi modelat sub forma de arbore de dimensiuni medii (pană la 5-6m) cu tulpina dreaptă și coroana formată în formă sferică sau palmetă. Se pot realiza și garduri vii dese și impenetrabile datorită lemnului tare. Înflorește timpuriu, la sfârșitul iernii, fiind unul dintre primii vestitori ai primăverii, florile mărunte galbene având un efect decorativ deosebit. Decorative sunt și fructele care încep să se coacă din luna august. Cornul cere soluri revene, fertile și crește la fel de bine în soare ca și la umbră. Este în general liber de boli și dăunători. Dacă se formează ca arbore cu o singură tulpină trebuie avută în vedere îndepărtarea în fiecare an a lăstarilor de la baza tulpinii.

Pentru a putea achizitiona corn CLICK AICI

Publicat pe

Ulmul siberian auriu

Ulmul siberian este un arbore de mărimea a III-a ce poate ajunge până la 15 m înălțime cu coroana bogată și des ramificată ce umbrește bine solul. Scoarța este adânc brăzdată de crăpături. Are o mare plasticitate ecologică fiind absolut nepretențios față de sol (crește chiar și pe soluri cu exces de carbonat de calciu) și este foarte rezistent la secetă. Varietatea Aurea se remarcă prin coloritul galben auriu al frunzișului, culoare ce se manifestă încă de la dezmugurire până toamna. Se pretează bine la tuns și poate fi menținut la dimensiuni adecvate tipului de grădină în care este încadrat. Se pot realiza coroane palmate care să funcționeze ca ecrane de protecție la limite de proprietate. Tăierile efectuate la jumătatea verii, după ce coloritul frunzișului pălește, determină reîmprospătarea coronamentului și păstrarea o perioadă mai îndelungată a aspectului proaspăt. Nu se fac astfel de tăieri toamna pentru că astfel lujerii nou crescuți nu au timp să se lemnifice.

Publicat pe

Ulmul pletos

Această varietate a fost selectată în cadrul speciei Ulmus glabra – ulmi cu scoarța netedă (de aici vine și denumirea de glabra), cu frunze mari, adeseori cu 3 vârfuri acuminate, aspre, asimetrice la bază. Varietatea Camperdownii nu se înmulțește din semințe, arborii se altoiesc la diverse înălțimi pe o tulpină de ulm obișnuit, de la punctul de altoire ramurile se arcuiesc larg și cresc în jos. Trebuie făcute mai multe tăieri în primii ani după altoire pentru a obține o coroană deasă. Umbrela de crengi formată astfel este deasă, frunzele mari realizând un clopot impenetrabil. Arată foarte bine și iarna după căderea frunzelor, mai ales când ramurile se încarcă de promoroacă. Ulmul cu frunza mare este în general iubitor de soluri fertile iar în cazul înghețurilor târzii poate suferi de gelivuri la nivelul scoarței. Denumirea acestei varietăți vine de la numele casei Camperdown din Scoția unde copacul a fost descoperit în jurul anului 1850.  Se pretează foarte multor stiluri de grădini, ca element izolat.

Publicat pe

Teii

Teii sunt arbori apreciați în primul rând pentru minunatul parfum al florilor din lunile iunie-iulie. Sunt arbori de talie mare, cu înălțimi în jur de 20 m și diametre ale coroanei de peste 10m, cu tulpini drepte, cu scoarță cenușie și coroane oval-conice, lujeri roșcați și muguri alterni rotunzi. Teii sunt rezistenți la ger dar sensibili la secetă și preferă solurile fertile, suficient de umede dar bine drenate. În practica peisageră se întâlnesc mai des 3 specii de tei și mai multe varietăți.

Teiul cu frunza mică (Tilia cordata) este cea mai frecvent întâlnită specie, având și florile foarte parfumate este preferat de culegători, ușor de recunoscut după frunzele mici și cordate la bază.

Teiul cu frunza mare (Tilia platyphylos) are lujerii mai lungi, ușor pubescenți, mai roșcați și frunzele mult mai mari. Scoarța teiului cu frunza mare este mai netedă iar înrădăcinarea mai puternică și mai ramificată. Teii sunt în general arbori care ridică probleme în ceea ce privește pavimentele.

Teiul argintiu (Tilia tomentosa) are frunzele pubescent albicioase pe verso motiv pentru care vara în bătaia vântului are de la distanță o strălucire argintie. Lujerii sunt verzui iar scoarța este neted cenușie până la vârste înaintate.

Totul despre tei în Dendrologia Clinovschi

Pentru achizitionarea de tei CLICK AICI

Publicat pe

Scorușii

Scorușii sunt arbori de talie medie specifici climatului montan și premontan dar care pot fi întâlniți și la câmpie. Se va evita plantarea lor în zone toride, secetoase, cu soluri nisipoase, preferința lor fiind pentru soluri reavene, humice, ușor acide. Cel mai popular este scorușul de munte (Sorbus aucuparia) care este un arbore de cca 12-15m înălțime cu ramuri pendente și lujeri pubescenți (cu puf). Frunzele sunt imparipenat compuse, florile sunt albe grupate în cime umbeliforme iar fructele sunt bace mărunte de culoare galbenă până la roșie. Fructele sunt elementul principal de decor al scorușilor pentru că încep să se coacă din august și persistă pe ramuri până iarna târziu.

Există peste 100 de specii de scoruși, cu foarte multe varietăți din care vom enumera doar:

Sorbus aucuparia Beissnerii – decorativ prin lujerii de culoare gălbuie care au efect în peisaj pe parcursul iernii (fructele sunt portocalii)

Sorbus arnoldiana Golden Wonder – fructe galbene și pețiol roșcat al frunzelor, cu deosebit efect de contrast toamna

Sorbus aucuparia Pendula – coroană sub formă de umbrelă cu ramuri până în pământ, un adevărat cort verde ce se umple cu fructe roșii-portocalii la sfârșitul verii.

Pentru a putea achizitiona scorus CLICK AICI

Publicat pe

Salcie Hakuro

O salcie deosebit de interesantă prin frunzișul pestriț colorat care arată extraordinar mai ales în luna mai atunci când frunzele sunt fresh, suculente, neafectate de arsurile solare, de boli sau dăunători. Tăierile sunt foarte importante pentru a menține planta în dimensiuni rezonabile și pentru a nu se forma prea multe crengi bătrâne. Tăierile se fac de obicei iarna sau primăvara devreme, înainte de a se desface mugurii însă o repetare a tăierii la jumătatea verii va duce la întinerirea frunzișului și menținerea în acest fel a coloraturii vii. Ca mai toate sălciile, nu pretinde soluri foarte fertile și deși preferă umiditatea acceptă și scurte perioade secetoase. În zonele de câmpie mai toride este bine dacă se plantează într-un loc adăpostit, semi-umbrit. Se utilizează în grădinile formale dar sunt binevenite și în grădinile amenajate în stil englezesc sau rustic. Pot fi un element suplimentar de decor în straturile cu flori perene sau în grădinile de ierburi. Pot fi cultivate și în vase dar aici ar trebui să avem grijă a le asigura umiditate suficientă și fertilizanți.

Pentru a putea achizitiona o salcia hakuro CLICK AICI

Publicat pe

Salcie pletoasă pitică

Face parte din categoria arborilor cu coroană sub formă de umbrelă și este foarte frecvent întâlnită în amenajările peisagere. Poate fi crescută cu succes și în vase. Nu este pretențioasă față de condițiile de climă și sol dar este destul de expusă bolilor și dăunătorilor, în special insectelor xilofage de aceea trebuie stropită cel puțin de 2 ori pe an cu insecticide. Salcia căprească pendulă se altoiește de obicei la înălțimi în jur de 1,5 m, uneori chiar sub 1m, forma tipică fiind aceea a unui arbore pitic. Se potrivește bine în stâncării, în grădinile cu flori perene sau în aranjamentele cu ierburi. Crengile cresc până la pământ și cresc apoi chiar pe sol de aceea sunt necesare tăieri de limitare a acestor creșteri. Formele care se dau coroanei prin tăieri de formare depind numai de imaginația peisagistului.

Pentru a putea achizitiona o salcie capreasca pendula CLICK AICI

Publicat pe

Salcia creață

Cunoscută pentru lăstarii neregulat răsuciți și pentru plasticitatea ei ecologică, salcia creață poate fi întâlnită în cele mai neașteptate locuri, de la margini de drum și căi ferate până la amenajări pretențioase din grădinile restaurantelor. Se pretează foarte bine la tăieri regenerându-se ușor. Dacă sunt tăiate absolut toate ramurile de la punctul de  inserție cu trunchiul, în următorul sezon de vegetație pot crește lăstari noi de 4-5 m lungime. Lăsată liberă, salcia creașă poate ajunge la 10-12 m înălțime și arată foarte bine atunci când se prezintă sub forma de arbore multi-tulpinal. Se poate folosi pentru garduri vii sau ziduri verzi înalte, poate fi modelată și împletită în diverse chipuri. Spre deosebire de salcia plângătoare, are lăstarii verzi pe tot parcursul anului și doar trunchiul și ramurile bătrâne capătă pe parcurs un ritidom albicios. Pentru a realiza amenajări frumoase cu salcia creață este nevoie doar de imaginație, în rest nu are pretenții față de climă sau sol, crește la fel de bine la umbră ca și la soare și poate fi întâlnită de pe malurile apelor până pe culmile vântuite ale dealurilor.

Pentru achizitionarea unei salcii crete CLICK AICI

Publicat pe

Salcia pletoasă creață

Varietate de salcie plângătoare (babylonica) cu lujeri răsuciți, de dimensiuni mai mici decât cunoscuta salcie pletoasă galbenă. Poate ajunge la doar 10-15 m în înălțime și cca 8 m în diametru. Are toate caracteristicile speciei de bază (Salix babylonica) fiind întâlnită într-o mare varietate de zone climatice. Rezistă foarte bine la geruri polare dar ajunge până în area mediteraneană. Lujerii răsuciți neregulat se pot folosi pentru diverse decorațiuni, în unele țări fiind utilizate pentru decorațiunile de Paști. Primăvara se încarcă de mâțișori galbeni fiind foarte vizibilă de la distanță – o adevărată strălucire aurie. Nu necesită îngrijiri, fertilizări sau irigări. Poate fi folosită în majoritatea stilurilor arhitecturale atât în grădinile mari cât și în grădinile mici sau în vase, pretându-se foarte bine la tăieri.

Pentru achiztionarea unei salcii pletoase CLICK AICI