Amelanchier (merisor de miere)

Amelanchier (merisor de miere)

Denumit si merisor de miere, afin canadian sau pom de stafide, Amelanchier este un arbore sau arbust mic cu frunze eliptice, simple, de culoare verde inchis si cu fructe (merisoare) comestibile mici, ce devin mai intai rosii si apoi albastre-negre. Genul Amelanchier are numeroase specii dar numai cateva sunt cultivate in gradini inca din secolul XVII.

Originar din America de Nord (mai mult in Canada), Europa de Est si Asia, Amelanchier creste in mod natural in zona padurilor umede, pentru speciile de origine americana, sau pe teren stancos si uscat pentru cele europene sau asiatice.

Merisorul de miere ne incanta cu superbe flori ce marcheaza sosirea zilelor insorite si anunta sfarsitul iernii, fiind unul dintre primii arbusti care infloresc primavara. Speciile de Amelanchier sunt cultivate atat pentru calitatile lor ornamentale remarcabile din primavara pana in toamna, precum si pentru fructele lor comestibile, cu calitati antioxidante si de combatere a insomniei.

Genul include aproape 25 de specii de arbori de foioase si arbusti, din care aproximativ o duzina este cultivata in Europa. Cea mai frecvent intalnita specie in gradinile europene este Amelanchier lamarckii dar distingem si A. canadensis denumit si Serviceberry, un arbust excelent pentru gardurile vii, A. alnifolia cu un port foarte ingust, hibridul foarte florifer A. laevis, ca sa nu mai vorbim de Amelanchier grandiflora si de soiul "Forest Prince", compact si erect, cu flori albe si muguri roz.

Merisorul de miere are o crestere destul de lenta formand, in functie de varietate, copaci mici sau arbusti mari ce poarta flori in forma de stea, cel mai adesea albe. Se remarca mai ales prin portul si dimensiunile sale. Daca majoritatea masoara in medie de la 3 pana la 8 m inaltime la maturitate, unele specii pot ajunge chiar la 12 m inaltime. Este un arbust care se raspandeste in mod natural, ramurile sale taratoare formand deseori arbusti noi.

Stralucitoare, generoasa si precoce, inflorirea de primavara a merisorului de miere este spectaculoasa. In gradina este unul dintre primii arbusti care infloresc la sfarsitul iernii, atunci cand majoritatea plantelor abia incep sa se trezeasca la viata. Din aprilie pana in mai, Amelanchier este acoperit cu flori mici ca niste stelute, de culoare alb pur sau nuantate de roz, adunate in clustere cu lungimi de la 3 pana la 15 cm lungime, pe ramuri mai mult sau mai putin arcuite.

Florile merisorului de miere sunt adorate de albine, iar unele soiuri emana un usor parfum de vanilie. Puteti face buchete de primavara cu crengutele sale imbobocite (care rezista mult timp in vaza), atunci cand mugurii florali abia incep sa infloreasca. Aceasta inflorire densa si delicata precede frunzisul, majoritatea florilor deschizandu-se inainte de aparitia frunzelor.

La inceputul verii, aceste stelute albe sau roz cu diametrul de la 1 pana la 2 cm, cu 5 petale lungi si distincte lasa loc fructelor mici, sferice, comestibile, ce arata ca afinele si au dimensiunea unui bob de mazare (cu diametrul de 7-10 mm). Aceste fructe dulci sunt carnoase, la inceput rosii, apoi violet inchis sau negre-albastrii cand sunt coapte. Se recolteaza vara din iulie pana in august.

Fructele sunt foarte gustoase preparate in gemuri sau in placinte. Putin cunoscute in tara noastra, acestea sunt consumate pe scara larga sub forma de compot sau sos in Canada, unde insoteste cu succes carnea fripta. Unele soiuri cum ar fi A. canadensis, A. lamarckii si A. laevis sunt cultivate special pentru aceasta fructificare cu aroma de zmeura sau struguri.

Frunzisul de foioase este celalalt atu al merisorului de miere, acesta dezvoltand un frunzis magnific din primavara pana toamna tarziu. Frunzele sale apar imediat dupa inflorire. De la un sublim roz-bronz primavara, apoi verde-galben sau verde-mediu vara, frunzele sunt impodobite, inainte de a cadea, cu nuante de scortisoara, portocaliu, rosu-aramiu sau violet intens. Frunzele sunt ovale, eliptice si subtiri, uneori fin zimtate (la A. ovalis), masurand de la 2 pana la 8 cm lungime.

Pentru a inflori abundent, merisorul de miere trebuie plantat in plin soare, desi se adapteaza excelent si la umbra partiala. Nu se teme de frigul extrem, ba chiar il apreciaza, o iarna mai geroasa favorizand inflorirea. Foarte rezistent, el este capabil sa reziste la temperaturi foarte scazute, de pana la -25°C, caracteristica ce ii garanteaza o viata lunga.

Daca unii merisori de miere prefera solurile usor acide altele, precum Amelanchier canadensis, accepta zone mai umede sau, dimpotriva, calcaroase si pietroase ca A. Lamarckii. Oricum, majoritatea se vor adapta la orice sol de gradina, atat timp cat este racoros si bine drenat. Suporta excelent taierile, chiar si cele mai drastice. Foarte elastic, nu sufera in cazul unui exces de zapada sau a unui vant puternic.

Silueta sa compacta si eleganta fac din Amelanchier un arbust mai versatil decat pare, acesta gasindu-si locul in toate gradinile, chiar si in cele mai mici, formand puncte focale evidente, bucurandu-va cu florile sale minunate primavara si cu culorile sale magnifice toamna, pe terasa sau in proximitatea intrarilor.

Acest arbust arata minunat langa un pat cu plante avand inflorire timpurie, cum ar fi Azaleea, Camellia, Daphne sau Rhododendron. Va avea acelasi efect captivant alaturi de arbusti infloriti sau cu frunzis decorativ, cu care va fi in perfecta armonie de tonuri sau dimpotriva, se va evidentia prin contraste cu Forsythia, Magnolia, Ribes sanguineum, Spirea, Viburnum sau Chaenomeles japonica.

 

 

 

Adaugă impresii din experiența ta

O imagine face cât o mie de cuvinte: