Ingrijirea arțarilor japonezi

Îngrijirea arțarilor japonezi

Atunci când decidem să achiziționăm un arțar japonez se presupune că suntem deja grădinari experimentați iar cunoștințele despre plante au ajuns la nivelul la care suntem determinați să alegem pentru grădina noastră ceva intr-adevăr deosebit. Ideea că arțarul japonez este o plantă sensibilă pe care trebuie să o îngrijim într-un mod special se pare că este un mit. Din punctul nostru de vedere, oricine și aproape oriunde se poate ocupa de îngrijirea unui arțar japonez, dacă respectă câteva lucruri simple.

Primul lucru pe care trebuie să îl analizăm atunci când decidem plantarea unui arțar japonez este locația. Majoritatea arțarilor japonezi se descurcă cel mai bine dacă sunt bătuți de razele soarelui dimineața și umbriți laterali după-amiaza. Desigur, că poate fi și invers. Adeseori insă este dificil de găsit o astfel de poziție, mai ales că unii dintre noi iși doresc arțarul preferat într-o poziție centrală, neadapostită, expusă direct în fața soarelui. Într-o astfel de situație trebuie să ne documentăm și să alegem cu grijă specia și varietatea cea mai potrivită pentru plantare în plin soare, pentru că trebuie să știm, există și destui arțari care pot suporta soarele direct. Printre acesția enumerăm Shaina, Sangokaku, Inaba Shidare, Crimson Queen și alții (aici linkuri catre magazinul on-line la artarii respective).

Cu toate că există astfel de arțari dispuși să suporte lumina directă a soarelui, rețineți că dacă vă aflați într-o zonă sudică de câmpie sau într-o zonă cu climat arid în timpul verii, ar fi bine să gasiți soluția umbririi pentru o jumătate de zi chiar și pentru arțarii rezistenți la soare.

Așadar, vom planta de regulă arțarii japonezi într-un loc adăpostit, lângă peretele casei, la poala unui arbore mai mare sau într-o combinație de plante care să-i asigure o parte din zi umbrirea. Nu este bine să îl plasăm astfel incât umbra să îl acopere pentru tot parcursul zilei, pentru că atunci coloritul frunzișului se va intoarce mai mult spre verde și iși va pierde din spectaculozitate.

Un lucru esențial pe care trebuie să îl știm despre arțarii japonezi este acela că nu îi place să stea cu picioarele in apă. Plantarea într-un sol mlăștinos este interzisă în principiu, dar dacă suntem nevoiți să plantăm un arțar japonez într-un sol care pe perioade mai lungi sau mai scurte suferă de exces de apă, atunci v-a trebui să facem plantarea pe o movilă. Săparea gropii se face cu respectarea regulilor generale de plantare – groapa de minim 2 ori mai largă decât diametrul ghiveciului din care scoatem planta, săpată mai adânc decât ghiveciul și umplută inapoi astfel incât adâncimea de plantare să fie exact aceea la care este planta in ghiveci. Nu plantați niciodată prea adânc.

La plantare este foarte bine să utilizați substrat pentru conifere Floratin care are un pH in jur de 5,5, pe placul acestor plante ușor acidofile. Este mai bine dacă amestecați acest substrat din turbă și fibre de cocos cu solul original din grădină, adăugând 10-20% perlit si zeolit care au rolul de a menține ridicat gradul de afânare și de a stoca apa si substanțele nutritive.

Având un sistem radicular tranșant, neinvaziv, delicat, arțarii japonezi pot fi cultivați foarte bine și în vase. În acest fel arțarii pot fi aduși mai aproape de casă, pe balcon sau terase sau pot fi utilizați pentru realizarea unor minunați bonsai. La cultivarea arțarilor în vase, se va avea în vedere realizarea unui substrat cât mai bine drenat. De regula nu se utilizeaza farfurii sub ghivece pentru a nu menține prea mult umiditatea. Dacă totuși folosiți farfurie pentru a împiedica scurgerile nedorite, nu lăsați prea mult timp apă în farfurie.

Udarea trebuie făcută cu mare responsabilitate, mai ales atunci când vorbim despre plante cultivate în vase. Arțarul nu suportă seceta prelungită, dar nici apă stagnantă de aceea udările trebuie făcute frecvent și cu moderație.

Dacă solul în care sunt planțați arțarii japonezi este unul fertil și cu suficientă cantitate de substanță organică, atunci cea mai bună fertilizare este aceea cu apă curată, adică deloc. Dacă îngrijim arțarii în vase sau dacă solul este sărac, atunci v-a trebui să fertilizăm discret, în doze mici și cu ingrășăminte nu foarte bogate în azot. Ca recomandare generală, ar fi bine să aplicăm 50gr de Horticote 14-10-18 de 4 luni în jurul fiecărui arțar cu tuplină de cca 1m, la fiecare metru de inălțime în plus adăugând incă 50 grame. Putem face și 2-3 udări cu Granusol 10-10-30 la mijlocul verii, spre toamnă pentru a încuraja o lemnificare mai bună și căpătarea unei rezistențe sporite peste iarnă. În principiu ar trebui să fertilizăm discret și să oprim orice fertilizare după data de 1 iulie.

Tăierile pentru corectarea formei și/sau menținerea taliei se fac de regulă primăvara devreme, cu unelte bine ascuțite, dezinfectate cu alcool în prealabil.

Dacă dorim să menținem arțarul la o talie mică, putem scurta puternic și uniform, singura regulă fiind aceea de a nu reduce mai mult de 45% din volumul de ramuri. Din contra, dacă vrem ca arțarul nostru să crească mai înalt, vom reduce numărul ramurilor îndepărtându-le pe cele inferioare astfel incât cele superioare să primească mai multă sevă și să crească mai viguros. Indepărtați din timp ramurile a căror poziție nu vă place, care sunt strâmbe, zdrelite sau care intra în concurență cu ramuri bune. Dacă vom amâna prea mult timp momentul tăierii va fi nevoie de fierăstrău. Dacă aveți ramificații tip coadă de pește, adică dacă dintr-un nod pornesc 3 crenguțe, indepărtați-o intotdeauna pe cea din mijloc. Aveți in vedere să aveți tot timpul un lider, un trunchi central in jurul căruia se construiește arborele, chiar și la arțarii cu coroana arbustivă tip movilă. Tăierile nu sunt absolut necesare, dar dacă doriți un arțar bine echilibrat, cu o formă armonioasă și fără ramuri uscate sau bolnave, atunci e bine că uneori să mai interveniți cu unelte tăietoare.

Cei mai mulți arțari japonezi rezistă la geruri de -25grC sau chiar mai mari, dar în tinerețe plantele sunt sensibile și de aceea în primele ierni ar fi bine să protejați arțarii cu folie agril.  Nu utilizați folie de plastic pentru că se poate produce un efect de seră ce poate fi fatal în zilele însorite.

Bolile si dăunătorii sunt cele specifice acerineelor și a arborilor și arbuștilor în general. Una sau două stropiri cu sulfat  de cupru în repaos vegetativ ar trebui să asigure o igienă suficientă unei bune stări de sănătate. În cazul în care apar insecte dăunătoare (afide cel mai frecvent) stropiți ușor cu insecticide. În cazul bolilor foliare sau ale rădăcinii, adresați-vă celui mai apropiat magazin de specialitate pentru achiziționarea unui tratament. Însă, rețineți că o ingrijire bună ar trebui să țină bolile și dăunătorii departe.

În cazul în care un arțar japonez a suferit o traumă, de exemplu părți din coroană afectate de ger sau rupte de vânt, dacă a fost bolnav sau atacat de dăunători, este bine să fie stimulat și fertilizat pentru a i se oferi suplimentul de energie necesară pentru refacere. Citokinina, acizii humici si elementele nutritive minerale pot juca acest rol. Un astfel de produs este Stimulatorul foliar pentru creșteri vegetative de la Gradina Verde (link spre magazin).

Toate recomandările prezentate mai sus sunt valabile pentru o foarte mare gamă de plante lemnoase sau erbacee. În cazul arțarului japonez, specific este ECHILIBRUL. Soare nici prea mult dar nici puțin, apă nu prea multă dar nici puțină, ingrășăminte puține ,dar nu deloc.