Genul Viburnum grupeaza aproape 200 de specii de arbusti, precum si cativa arbori. Cele mai cunoscute sunt, fara indoiala, Viburnum tinus si Viburnum opulus, cunoscut la noi sub denumirea de calin. Aceste specii sunt interesante pentru inflorirea lor de primavara, pentru fructele decorative si frunzele ce pot capata culori foarte frumoase in toamna. Viburnus apartine familiei Adoxaceae, o familie ce include si socul (Sambucus), fiind originar din regiunile temperate ale emisferei nordice (Asia, Europa, America de Nord), precum si din Antile, Anzi si Madagascar. Exista multe specii in Asia, in principal in China, cum ar fi Viburnum davidii, V. lantana, V. tinus sau V. opulus.
Viburnum opulus este un arbust mic, avand o forma rotunjita ce ramane decorativa pana toamna tarziu. Din mai pana in iunie, formeaza inflorescente ce sunt formate din flori albe, sterile si un rand de petale albe la periferie. Inflorescentele masoara 7-8 cm in diametru. Extrem de melifera, aceasta inflorire este urmata de fructe de padure de culoare rosie, pe care pasarile le adora.
Frunzele calinului sunt foarte decorative toamna. Verde inchis in timpul infloririi, ele devin violet la sfarsitul sezonului. Este un frunzis de foioase similar cu cel al artarului, de unde si numele opulus (ce inseamna artar in limba latina). La maturitate, calinul poate atinge 3 pana la 4 m inaltime si anvergura, fiind foarte rezistent. Poate creste atat izolat, cat si intr-un gard viu liber. In medie, calinul poate trai intre 50 si 60 de ani.
Decorativa deopotriva prin florile delicate, prin fructele intens colorate si prin frunzele sale ce adesea capata culori superbe toamna, Viburnum este planta preferata a gradinarilor. Iarna sau primavara decoreaza paturile cu florile lor generoase, albe sau roz. La final de sezon, fructele rosii, negre sau albastre creeaza o noua imagine atractiva in gradina. Apoi, cand vine toamna, frunzele speciilor de foioase sunt impodobite cu minunate culori rosii sau portocalii.
Acest fenomen se intampla in cazul speciilor V. opulus, V. lantanasi si V. plicatum. In ceea ce priveste speciile persistente, precum V. tinus, V. davidii sau V. rhytidophyllum, acestea isi pastreaza frunzele si raman decorative chiar si iarna. Plantate intr-un gard viu, ele pot crea un ecran de protectie ce va ascunde proprietatea de ochii curiosilor in timpul sezonului rece.
Destul de usor de cultivat, soiurile de Viburnum necesita putina intretinere. Majoritatea sunt foarte rezistente si se vor descurca bine la soare sau umbra partiala. Apreciaza solurile bogate, reci si bine drenate. In general, se pot adapta la orice tip de sol, dar prefera solurile acide. Rezistente in mod deosebit la poluare – in special V. opulus, V. tinus si V. davidii – aceste specii pot fi plantate cu succes in zonele urbane sau alte zone poluate.
V. tinus si V. lantana sunt perfecte pentru a forma un gard viu, impreuna cu alti arbusti de foioase sau vesnic verzi. In ceea ce priveste soiurile V. plicatum si splendidul V. opulus „Roseum” (cunoscut sub numele de „bulgare de zapada”), acestea au flori atat de impresionante incat pot arata exceptional daca sunt plantate singure, de exemplu in mijlocul unei peluze.