REGULI ȘI METODE DE PLANTARE

  Nu există reguli de plantare pentru fiecare specie în parte. Trebuie știut faptul că toate plantele cer ..." /> Garden-Zone.ro : Reguli și metode de plantare

Reguli și metode de plantare

Reguli și metode de plantare

Reguli și metode de plantare

14 martie 2022

REGULI ȘI METODE DE PLANTARE

 

Nu există reguli de plantare pentru fiecare specie în parte. Trebuie știut faptul că toate plantele cer la plantare un sol afânat care să permită sistemului radicular să îl penetreze cu ușurință, dar să fie suficient de ferm încât să poată susține partea aeriană. Tot ca regulă generală trebuie reținut faptul că plantele nu trebuie îngropate mai adânc decat nivelul la care au crescut în câmp sau in ghiveci. Udarea de după plantare trebuie făcută fără nici o excepție, apa având rolul de a tasa si a lipi pământul de rădăcini. Udările ulterioare se fac în funcție de cerințele fiecărei plante.

La plantele cu radacină nudă se va proceda la toaletarea rădăcinii in sensul eliminării rădăcinilor zdrelite sau rupte, eliminarea celor prea lungi și prea groase. Nu recomandăm înmuierea în apă decât în situația în care din diferite motive rădăcina a fost puternic deshidratată. Rădăcina se mocirlește cu un amestec de bălegar de vacă cu pământ galben de consistența unei smântani dar cea mai bună metodă este mocirlirea cu MOCIRLIN. Groapa trebuie sa aibă un diametru de 2-3 ori mai mare decât a rădăcinilor împrăștiate, dar nu trebuie să fie mai adâncă decât o impune un nivel corect de plantare, întrucât plantei trebuie să i se asigure un mediu propice pentru dezvoltarea rădăcinilor în plan orizontal cât mai aproape de suprafața solului. Pentru a încuraja rădăcinile să crească spre suprafață, gropile se sapă cu pereții ușor înclinați. Nivelul corect de plantare este în cazul plantelor altoite dat de punctul de altoire care trebuie poziționat imediat deasupra nivelului solului iar în cazul celor nealtoite de punctul numit colet (zona de trecere de la rădăcină la tulpină) care trebuie să fie poziționat la nivelul solului. Rădăcinile trebuie să fie cât mai bine răsfirate și trebuie să se sprijine pe o moviliță de pământ suficient de bine tasat astfel încât după plantare să nu existe tendințe de scufundare. În cazul în care solul din gradină este corespunzător se trece la acoperirea gropii cu pământ bine mărunțit care se tasează succesiv de 2-3 ori cu piciorul. În cazul în care pământul nu este suficient de bun sau dacă dorim să oferim plantelor noastre ce este mai bun, vom realiza un amestec de plantare care să conțină 50-60% pământ negru de bună calitate, 30-40% substrat din turbă de sphagnum și 5-10% nisip.

Plantele la balot se plantează tot în perioada de repaos vegetativ dar având rădăcinile protejate în balotul de pământ, perioada de plantare se poate prelungi până spre finalul lunii mai, dacă acestea au fost stocate corespunzător în nisip reavăn în loc răcoros, iar rădăcinile tinere nu au ieșit foarte mult din balot. De regula la balot se livrează Thuja și în special arborii ornamentali de talie mare. Trebuie reținut faptul că balotul nu trebuie îngropat foarte adânc, pe terenurile argiloase mai ales este bine să poziționăm balotul cu un lat de palmă deasupra solului astfel încât rădăcinile să poată crește în primele straturi de la suprafață. Pământul pentru plantare poate fi cel din grădină dacă este corespunzător calitativ dar, așa cum am arătat și la plantarea plantelor cu rădăcină nudă, folosirea unui amestec pe bază de turbă de sphagnum sau compost nu poate fi decât binevenită. Folosirea îngrășămintelor nu este restricționată ca la plantele cu radacină nudă dar este bine deasemenea să găsim ingrășăminte cu eliberare controlată care elimină riscul arderii rădăcinilor, sunt suficiente pentru o perioadă de timp bine determinate și sunt prietenoase cu mediul.

Plantele la ghiveci se pot planta pe tot parcursul anului dacă terenul nu este înghețat.

La plantarea plantelor crescute în ghiveci se ține cont de aceleași reguli ale săpării gropii, o groapă cât mai largă dar cu fundul ferm și nu mai adâncă decât înălțimea ghiveciului fiind regula de bază. Întrucât plantele au crescut în ghiveci într-un substrat de turbă de sphagnum de cea mai bună calitate, este foarte bine să folosim la plantare un amestec de sol cu substrat pe bază de turbă. In felul acesta rădăcinile nu vor resimți o schimbare prea drastică a mediului de creștere. În cazul speciilor acidofile (afin , rhododendron, ericacee) va trebui să folosim pentru plantare turbă acidă sau substrat pentru plante acidofile de la FLORATIN. Pentru conifere va fi necesar un amestec semi-acid, pH în jur de 5, pe care îl putem realiza singuri folosind turbă acidă în amestec cu pământ și nisip sau putem apela la un substrat gata preparat.  Fertilizările recomandăm a se realiza cu îngrășăminte cu eliberare controlată.

 

UDĂRILE

Fiecare plantă are un anumit specific vis-a-vis de nivelul umidității în sol și atmosferă. Încercăm să vă oferim informații cât mai detaliate și cât mai precise cu privire la cerințele plantelor pe care le comercializăm de aceea este bine să citiți cu atenție rubrica de specificații la fiecare plantă pe care doriți să o achizitionați.

Udarea de după plantare trebuie făcută fără nici o excepție. Această udare are rolul de a tasa solul și de a elimina golurile mari de aer, de a rehidrata rădăcinile și de a le face să adere mai bine la sol.

Udările ulterioare se fac în funcție de cerințele plantelor – plantele cu cerințe mari față de apă (salcia, thuja, arinul, teiul, alunul) trebuie udate mai des iar cele rezistente la secetă (plantele de stâncării, lavanda, arborele lampion) in mod evident mai rar. Nu putem însă recomanda planuri de udare precise întrucât frecvența udărilor și cantitățile de apă depind foarte mult de condițiile meteo, tipul de sol și poziționarea plantei.

Vom uda așadar mai mult în perioadele secetoase, pe terenurile nisipoase vom uda mai frecvent și cu cantități mai mari de apă decât pe terenurile argiloase și la fel vom da mai multă apă plantelor expuse în soare și vânt comparativ cu cele aflate la umbră și adăpostul zidurilor.

Este bine să folosim un sistem de irigare cu picătură. În afara confortului personal, plantele vor beneficia de cantități regulate de apă, solul v-a avea un regim de umiditate relativ constant, iar acest lucru va elimina stresul, ceea ce v-a duce la o mai bună dezvoltare a plantelor.

Mulcirea (cu scoarță sau așchii de lemn, argilă expandată sau alte materiale organice) va contribui deasemenea la menținerea umidității în sol.

Ca idee generală este bine să reținem că există plante cu cerințe mai mari față de apă iar atunci când dorim să realizăm o gradină pentru care nu ne propunem să alocăm suficient timp pentru îngrijire și nici nu dispunem de posibilități pentru realizarea unui sistem de irigații, este bine să evităm acest tip de plante și să ne orientăm către plante cu cerințe reduse.

GARANȚII

 

Plantele sunt ființe vii, iar viața nu poate fi garantată 100%. Scoaterea plantei din mediul ei de creștere, transportul acesteia și plantarea în noul habitat reprezintă elemente de stres care uneori pot crea surprize neplăcute. Riscul ca o plantă să nu se prinda este estimat de regula la 10-15% în cazul plantelor cu rădăcini neprotejate, 8-10% în cazul plantelor la balot și 3-5% în cazul plantelor crescute în ghiveci. Riscurile cresc odată cu vârsta și dimensiunile plantelor. Prin urmare, dacă dumneavoastră achiziționați 100 de tufe de forsythia de 1 an și se usuca 10 dintre ele aceasta pierdere este statistic previzibilă și nu depinde de calitatea plantelor. La fel în cazul în care cumparați 100 de plante de forsythia de 3 ani și constatați că 15 nu se prind. Este esențial să constatați la cumpărare starea plantelor. Acestea trebuie să fie vii, lucru pe care îl puteți stabili verificând starea mugurilor sau zdrelind tulpina cu unghia, să constatați că lemnul este verde sub coajă.

Dacă plantele sunt corespunzătoare din punct de vedere calitativ și se plantează conform instrucțiunilor din prezentul ghid, atunci prinderea ar trebui să fie asigurată în cadrul marjelor de risc prezentate mai sus. Prinderea plantei se declară atunci cand ea a intrat in vegetație, a deschis muguri și a dezvoltat primele frunze și primele creșteri vegetative (primii lăstari).  Evoluția ulterioară depinde esențial de modul de îngrijire – udare, fertilizare, plivire-prășire, tăieri, tratamente împotriva bolilor si dăunătorilor. Prin urmare orice reclamație privind prinderea trebuie făcută în timp util (în general 15 zile după pornirea în vegetație) orice sesizare ulterioară fiind neelocventă.